Nu lăsa pe mâine ce poți face azi, spune un proverb celebru! Însă, sincer acum, cine nu a lăsat pe mâine ceva ce trebuia făcut azi? Poate pregătirea pentru un examen, sau finalizarea unui proiect pentru la muncă, poate o conversație neplăcută cu șeful sau cu învățătoarea copilului, plata unei facturi, un control la doctor, spălatul vaselor, începerea unei cure, sau mersul la sală?

Da, uneori să amâni ceva nu tocmai plăcut, sau nu tocmai ușor de făcut, are beneficiile sale: te ferește de trăirile negative legate de sarcina neplăcută și îți oferă ocazia să faci altceva plăcut în schimb!

Uneori poate chiar avem nevoie să ne protejăm de emoțiile negative, să ne dăm un timp de respiro, de relaxare, de regenerare! După o zi grea, nu se întâmplă nimic dacă vasele rămân nespălate, sau dacă amânăm o discuție dificilă pentru un moment când o să ne simțim mai echilibrați și capabili să îi facem față!

Uneori să lași pe mâine ce poți face azi e în regulă, e o modalitate să ai grijă de tine și să te asiguri că ce amâni va putea fi făcut mai bine în alt moment. Uneori.

Ce se întâmplă însă când amânarea nu mai e de partea noastră, ci devine mai degrabă un comportament neplăcut, generator de stres și cu urmări negative?

Amânarea pregătirii pentru examen până în ultima clipă se va solda cu rezultate slabe; întârzierea constantă în îndeplinirea la timp a sarcinilor de serviciu va avea consecințe – ratarea unei promovări, o evaluare slabă a superiorilor, dezaprobarea colegilor, pierderea locului de muncă; amânarea unei vizite la doctor, sau a schimbării obiceiurilor nesănătoase, se poate solda cu apariția, sau agravarea, unor probleme de sănatate.

Ce ne face să amânăm, chiar și când lucrul acesta nu e tocmai în avantajul nostru, ba din contră?

Există teorii care susțin că amânarea (procrastinarea) își are rădăcinile în (Holdevici și Craciun, 2015):

• autoritatea parentală ce inhibă spiritul de inițiativă și asumare a copilului,
• teama de eșec (sau succes),
• rebeliunea,
• motivația scăzută,
• managementul timpului slab organizat,
• cerințe externe prea mari,
• perfecționismul,
• diverși factori de personalitate (nevrotism, extraversie, deschidere, etc.).

Indiferent de factorii ce ne determină să amânăm, atunci când o facem suportăm consecințe atât în plan obiectiv (ratăm termene limită, pierdem oportunități, pierdem bani și irosim timp) cât și în plan subiectiv (ne simțim frustrați, lipsiți de valoare, nemotivați, furioși chiar!).

Dacă și tu amâni în mod repetat lucruri ce trebuie făcute, în pofida faptului că te aștepți ca acest comportament să aibă consecințe negative și acest lucru îți provoacă stres, regret, insatisfacție și frustare, este momentul să cauți o soluție pentru a schimba ceva!

Ce poți face ca să combați tendința de amânare?

Amânarea (procrastinarea) este un comportament, și pentru a schimba un comportament este necesar să acționezi intenționat asupra lui.

Primul pas este de a identifica momentul când alegi să amâni ceea ce ai de făcut.

Indiferent de factorii ce determină tendința de amânare, ea vine însoțită de o serie de gânduri iraționale ce o susțin și o alimentează, lucruri pe care ți le spui aproape automat. De exemplu:

• Nu am timp acum
• Nu știu cum să fac asta

• Încep de mâine
• Mai bine aștept până sunt sigur că o să îmi iasă cum trebuie
• Sunt prea în urmă ca să mai recuperez/ să îi prind din urmă pe ceilalți
• Nu am chef acum de asta
• Mi-e prea lene
• Așa sunt eu (fac totul pe ultima sută de metrii/ nu termin niciodată nimic/ nu mă pricep)

Tu ce îți spui atunci când amâni ce ai de făcut? Gândește-te la o situație recentă în care ai amânat ce aveai de făcut.

• Notează-ți gândul identificat și observă cât de des apare acest gând și care sunt consecințele apariției lui?
• Care sunt situațiile cele mai frecvente în care îți spui asta?

Odată ce îți identifici și îți recunoști gândurile ce susțin comportamentul de amânare, următorul pas este să intervii asupra lor.

Când recunoști gândurile ce te determină să amâni, sau situațiile în care ele apar de obicei, te invit să te oprești și să îți pui următoarele întrebări:

• Ce am de câștigat, și ce am de pierdut, dacă nu fac asta acum?
• Ultima dată când am amânat asta ce s-a întâmplat?

Acum că ai conștientizat ce se întâmplă – faptul că ești pe punctul să alegi un comportament de amânare – și ai identificat ce beneficii și ce dezavantaje îți aduce acest comportament, angajează-te într-o negociere cu tine!

Poate nu ești dispus să faci toată sarcina azi! Dar dacă o împarți în bucăți mai mici? Ai putea să faci azi o parte, și să programezi un moment anume (ziua și ora) când să faci restul.

Ai acest comportament de amânare de mult timp, el e bine înrădăcinat în tine, așa că nu te poți aștepta ca totul să se schimbe peste noapte! E în regulă să pornești cu pași mici, și susținuți, într-o nouă direcție!

Orice schimbare este importantă și merită recompensată. Gândește-te la o recompensă atunci când îți propui obiectivul pentru ziua de azi și, odată ce termini ce ți-ai propus să faci, răsfață-te!

Repetă acest proces și în alte situații în care ai tendința să amâni acțiunea:

Pasul 1. Identifică gândul irational și conștientizează că ești pe punctul să alegi un comportament de amânare,

Pasul 2. Fă o analiză cost-beneficiu a deciziei de amânare,

Pasul 3. Fă ceva diferit – acționează!

Pasul 4. Recompensează-te pentru efort și reușită.

Viața pe care o ducem, graba continuă, o listă cu “lucruri de făcut” tot timpul plină, responsabilități și așteptări constante, a făcut din tendința de amânare o suferință modernă! Alege să ai grijă de tine construindu-ți comportamente sănătoase care să te susțină pe termen lung!

Dacă amânarea este totuși un comportament care îți afectează semnificativ calitatea vieții, cu urmări neplăcute în unul sau mai multe planuri ale vieții tale (personal, profesional, social) te invit să te adresezi unui specialist, pentru îndrumare și însoțire.